Volum 17 Nr. 17-18 (2018): Artes. Revista de Muzicologie
Numerele 17-18, reunite in actualul volum al periodicului științific Artes. Revistă de muzicologie, asociază două arii fundamentale ale cercetării muzicale, bizantinologia și muzicologia creației academice, aflate încă, prin adâncirea specializărilor, în zone distincte, neintersectabile. Temele propuse pentru cele două secțiuni inițiază, de data aceasta, un proces de comunicare. Bizantinologii au fost provocați să evalueze realizările muzicologiei bizantine prin focusarea atenției asupra lucrărilor de referință, a personalităților teoretice de vârf și a direcțiilor principale de investigație. Muzicologii generaliști au luat act de integrarea domeniului, a metodelor istoriografice, a celor de analiză semiografică și semiotică ale bizantinologiei sau au descoperit punți de legătură între sacru și profan în scrieri contemporane.
Dacă primul studiu subsumat temei Cercetarea muzicii bisericești de tradiție bizantină – „Duhul” vechilor chinonice, semnat de Adrian Sîrbu (doctorand al Universității „Aristotelis” din Salonic, Grecia, sub îndrumarea profesorului Maria Alexandru) – înfăptuiește o autentică monografie de gen, referințele științifice aparținând literaturii bizantinologice actuale, textele următoare omagiază nume mari ale lumii psaltice românești. Codruț-Dumitru Scurtu (doctor al Universității Naționale de Muzică București, susținând teza sub îndrumarea Prof. dr. Sebastian Barbu-Bucur) aduce noi mărturii despre importanța activității de creație psaltică a mitropolitului Iosif Naniescu, alăturându-l corifeilor Macarie Ieromonahul, Anton Pann, Dimitrie Suceveanu. Prof. univ. dr. Elena Chircev (Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și Conf. univ. dr. Irina-Zamfira Dănilă (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) – nume consacrate ale bizantinologiei – omagiază două personalități de vârf ale creației și cercetării muzicii psaltice românești: Sebastian Barbu-Bucur și Constantin Catrina.
Studiile grupate sub genericul Creația, muzicologia și interpretarea muzicală în actualitate stimulează interesul comunității științifice pentru cunoașterea noilor direcții și tehnici de hermeneutică muzicală. Secțiunea debutează cu lucrarea fundamentală pentru această arie tematică – Aspecte ale semanticii muzicale din perspectiva structuralismului, semioticii şi naratologiei aparținând Asist. univ. dr. Mihaela Georgiana Balan (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), continuând cu cercetări ce propun aplicații punctuale, fie asupra actului componistic – Conotații interpretativ-componistice din perspectivă muzicologică (Prof. univ. dr. Nelida Nedelcuț și Lect. univ. dr. Lucian Ghișa de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca), fie în aria lingvistică a interpretării semantice – Decodificarea mesajului muzical prin analogia structurală între limbajul verbal şi cel muzical (Lect. univ. dr. Rosina Filimon – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași). Analiza creației moderne este reprezentată prin studiul Tematica – element arhitectonic primordial în structurarea formei de fugă în muzica secolului XX, elaborat cu temeinicie de Lect. univ. dr. Gabriela Vlahopol (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași), iar problematica actuală a interpretării muzicale este schițată în lucrarea Practica interpretării – analize comparative, semnat de Prof. univ. dr. Petruța-Maria Coroiu împreună cu doctoranda sa, Alexandra Belibou (Universitatea „Transilvania” din Brașov).
Tematica volumului este extinsă prin lucrări de real interes pentru societatea muzicală românească, și nu numai. Dacă studiul Imnurile naționale ale românilor, scurte considerații istorice, stilistice, estetice (Prof. univ. dr. Carmen Chelaru – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași) are o valoare culturală autentică, înscriindu-se în valul actual de reconsiderare a informațiilor și judecăților privind istoria, lucrările Receptarea critică a muzicii ieșene din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Alexandru Flechtenmacher (Dalia Rusu-Persic – doctorand al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, sub îndrumarea Prof. univ. dr. Laura Otilia Vasiliu) și Ioan Pavalache – coordonate poliptice ale unei vieți de muzician (studiu realizat de Lect. univ. dr. Consuela Radu-Țaga de la aceeași universitate) sunt contribuții reale la cunoașterea culturii muzicale ieșene.
Și în prezentul volum, cartea muzicală este în atenția noastră. Monografia de anvergură enciclopedică – Patru secole de lied de Grigore Constantinescu, volumul de studii Prin labirintul muzicii contemporane, elaborat cu rigoare și știință de Luminița Duțică și O istorie filocalică a muzicii de Petruța-Maria Coroiu, titlu ce acoperă inedite corespondențe între texte religioase ortodoxe și capodopere ale muzicii clasice, sunt comentate și promovate prin recenzii pătrunzătoare.
Dacă în peisajul muzicologic universal, știința muzicii își caută sprijin în disciplinele surori, de la lingvistică la psihologia percepției, de la istoriografia și sociologia politică la informatică și media, dezvăluind o îngrijorătoare tendință centrifugală, intersecțiile dintre bizantinologia muzicală și studiul artei sonore academice pot contribui la spiritualizarea actului de cercetare muzicală și la cunoașterea mai nuanțată a expresiei artistice proprie creatorului din sudestul Europei.
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu
