Volum 15 Nr. 15 (2015): Artes. Revista de Muzicologie
Creație, viață muzicală și intersecții culturale în zona Moldovei
Numărul 15 al revistei Artes – denumită din acest moment Artes. Revistă de muzicologie – grupează studii științifice și recenzii de carte ce reflectă preocupările pentru cercetarea creației și a fenomenelor culturale născute în, sau definind zona Moldovei, cu extensie spre Basarabia și Ucraina. Conținutul de idei pare a prelungi spiritul Conferinței Internaționale de Muzicologie, România muzicală și culturile învecinate. Tradiții, influențe, identități, conferință organizată de Universitatea Națională de Arte „George Enescu” în 2013 – eveniment ce a evidențiat existența multiplelor legături muzical-culturale în zona Europei de Est și Sud-Est, o tematică muzicologică aflată încă în proces de investigare. Colaborarea muzicologiei ieșene cu cercetarea întreprinsă la Chișinău, printr-un dialog științific ce are deja o tradiție și, de dată recentă, cu etnomuzicologia practicată la Cernăuți, face posibilă o analiză comparativă, atât a tradițiilor folclorice, cât și a componisticii actuale. Studiile din prezentul număr reflectă totodată activitatea muzicologică ieșeană, unele fiind la origine comunicări științifice prezentate la Simpozionul de muzicologie Identitate și contextualitate stilistică în creația muzicală românească, ediția a VI-a, 2014. Alte articole prezintă cercetări în aria de conținut formulată. Abordările muzicologice, atât la nivelul subdomeniilor, cât și a tehnicilor de analiză, sunt diferite, urmărindu-se însă respectarea acelorași parametri științifici: încadrarea în sfera de cercetare, prin referințe consistente, claritate și coerență a conținutului, acuratețe terminologică și aport de originalitate în cadrul subiectului. O primă categorie de articole ilustrează istoria muzicală ieșeană, având profil general de cercetare istoriografică – „Zidiri muzicale ieșene disparate sau pe cale de dispariție”, studiu elaborat de muzicologul și profesorul de istoria muzicii Carmen Chelaru – sau monografică – „Ella Urmă, o viaţă dedicată cântului ieşean”, semnat de Loredana Iațeșen, cercetătoare interesată și de creația istorică a Iașului muzical. Acest număr cuprinde și studii despre compozitori români contemporani de origine moldovenească – o analiză originală asupra unor miniaturi vocale scrise de Felicia Donceanu (născută la Bacău) – „O viziune hermeneutică asupra liedurilor Cu penetul şi La mijloc de codru des de Felicia Donceanu” –, oferită de tânăra muzicologă Mihaela-Georgiana Balan și studiul monografic asupra componisticii și muzicologiei lui Liviu Dănceanu (născut la Roman), „Liviu Dănceanu – Reflectarea muzicii vs muzica reflecţiei”, de Laura Otilia Vasiliu. Tradițiile și creatia contemporană din vechile teritorii românești, Bucovina și Basarabia, sunt reprezentate de studiul „Folk musical creativity in the development of cultural traditions among youth”, o privire comparată românoucraineană dezbătută de Yaryna Vyshpinska de la „Yuriy Fedkovych” Chernivtsi National University. Totodată, aspecte ale componisticii și muzicologiei din Republica Moldova apar în mod elocvent în articolul „Ipostaze ale creației lui Gheorghe Neaga reflectate de muzicologia lui Vladimir Axionov” de Natalia Chiciuc, doctorand la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău. Începând cu acest număr, revista publică și recenzii de carte, selectând importante publicații referitoare la creația muzicală ieșeană (Carmen Chelaru (coord.), Studii de muzicologie de & despre Vasile Spătărelu –, Iași, Editura Artes, 2015), volume de referință, lansate la Iași (Grigore Constantinescu, Patru secole de operă. Istorie și stiluri, personalități creatoare, capodopere, repertorii, București, Editura ONB, 2014) sau reprezentând titluri bibliografice fundamentale și pentru cercetarea muzicală actuală (Manfred F. Bukofzer, Music in the Baroque Era, London, J. M. Dent & Sons LTD, 1948).
Redactor șef,
Prof. univ. dr. Laura Vasiliu
